Zece orașe mari din Italia sunt în pericol de faliment

Zece orașe mari din Italia sunt în pericol de a intra în încetare de plăți, Napoli și Palermo fiind în capul „listei negre”, potrivit cotidianului La Stampa, situație care evidențiază presiunea datoriile autorităților locale asupra celei de-a treia mari economii din zona euro.

„Cel puțin zece orașe mari, cu peste 50.000 de locuitori, sunt în pericol de faliment”, scrie La Stampa, citând specialiști guvernamentali lăsați neidentificați.

Articolul publicației italiene vine după ce la sfârșitul săptămânii trecute două regiuni din Spania au anunțat că vor cere ajutorul guvernului central pentru a-și putea plăti datoriile. Alte câteva dintre cele 17 regiuni autonome din Spania, între care Catalonia, Andalucia și Castilla La Mancha, ar putea cere de asemenea ajutor financiar.

O decizie a guvernului Italiei obligă autoritățile locale să scadă cu 25% valoarea contabilă a unor active, rezultând deficite mari în finanțele acestora. Activele vizate includ venituri din surse precum amenzi și taxe de managementul deșeurilor, de foarte multe ori supraestimate de autoritățile locale în planurile bugetare.

Premierul Italiei, Mario Monti, s-a declarat, săptămâna, trecută, „foarte îngrijorat” că autoritățile regionale din Sicilia se îndreaptă spre faliment. Datoria autorităților regionale din Sicilia se ridica la 5,3 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut, potrivit Bloomberg.

Datoria autorităților locale din Italia reprezintă doar 5,7% din totalul de 1.960 miliarde de euro al întregii țări, însă regiunile și orașele se află sub presiune considerabilă, ca urmare a deciziei guvernului de a reduce subvențiile pentru a echilibra bugetul central.

Italia se află, alături de Spania, sub presiune pe piețele financiare, în contextul crizei datoriilor din zona euro. Costurile de împrumut ale celor două țări se află la niveluri ridicate, din cauza îndatorării guvernelor de la Madrid și Roma. În cazul Spaniei, costurile de împrumut pe zece ani se află la circa 7,5%, peste pragul de 7%, considerat nesustenabil și care a condus la acordarea de pachete de ajutor financiar Greciei, Irlandei și Portugaliei.